Normele de aplicare ale legii 448 / 2006 privind protectia persoanelor cu handicap

30-03-16 Admin 0 comment

onsultanta dosare pensie

Norma metodologică de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap din 14.03.2007

 

Articolul 1. 
Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege.
Articolul 2.
Beneficiază de dispoziţiile legii următoarele categorii de persoane:
a) copiii care posedă certificat de încadrare în grad de handicap eliberat prin hotărâre a comisiei pentru protecţia copilului;
b) adulţii care posedă certificat de încadrare în grad de handicap eliberat de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap sau, după caz, decizie eliberată de comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în termen de valabilitate.

CAPITOLUL II

Drepturile persoanelor cu handicap

SECŢIUNEA 1

Sănătate şi recuperare

Articolul 3.
În cazul în care familia sau reprezentantul legal al persoanei cu handicap nu poate asigura exercitarea drepturilor persoanelor cu handicap, aceasta revine, în principal, autorităţilor administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap.
Articolul 4.
Asistentul social al serviciului public specializat din localitatea de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap se autosesizează, răspunde la sesizări/reclamaţii, constată că familia sau reprezentantul legal al persoanei cu handicap nu asigură sau încalcă drepturile persoanei cu handicap şi anunţă în acest sens autorităţile administraţiei publice locale.
Articolul 5.
În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. e) din lege, autorităţile publice se vor baza, în principal, pe promovarea programelor de intervenţie timpurie.
Articolul 6.
În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, persoanele cu handicap beneficiază de asistenţă medicală, inclusiv de medicamente, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în condiţiile art. 10 din lege şi în conformitate cu contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
Articolul 7.
Însoţitorul copilului sau adultului cu handicap grav ori accentuat poate fi orice persoană care însoţeşte copilul sau adultul, inclusiv asistentul personal în cazul copilului ori adultului cu handicap grav.

Articolul 8.
Biletele gratuite de tratament balnear pentru persoanele adulte cu handicap se acordă în limita numărului total de bilete prevăzute în legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, în baza unei convenţii anuale încheiate între Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap şi Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Articolul 9
Cererea pentru acordarea biletului gratuit de tratament balnear se depune la casele teritoriale de pensii şi este însoţită de următoarele documente:
a) copie de pe actul de identitate;
b) copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap;
c) recomandare medicală emisă de medicul de familie sau medicul specialist.
Articolul 10.

În cazul în care decizia ori aprobarea de plată pentru dispozitivele medicale solicitate, prevăzută la art. 11 alin. (2) din lege, nu este emisă în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaţiei necesare, persoana cu handicap se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 2-a

Educaţie

Articolul 11.
În situaţia în care studentul cu handicap grav sau accentuat adresează cererea de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare şi masă la cantinele şi căminele studenţeşti, iar aceasta nu este rezolvată favorabil, persoana lezată se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, în condiţiile legii.
Articolul 12.
În vederea obţinerii unui loc gratuit în tabere de odihnă pentru preşcolarul sau elevul cu handicap, părintele ori reprezentantul legal al acestuia va depune o cerere la unitatea de învăţământ de care aparţine, însoţită de copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap. Studentul cu handicap va depune cererea personal sau prin reprezentant.

SECŢIUNEA a 3-a

Locuinţă

Articolul 13.
La nivel local, responsabile cu asigurarea accesului persoanelor cu handicap la închirierea unei locuinţe sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive, în raza cărora îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap.

SECŢIUNEA a 4-a

Asistenţă juridică şi facilităţi

Articolul 14.
În sensul prevederilor art. 25 alin. (4) din lege, în cazul în care instanţa judecătorească numeşte ca tutore autoritatea administraţiei publice locale, aceasta are obligaţia de a desemna o persoană sau o comisie din aparatul de specialitate al primarului, respectiv din cadrul compartimentului cu atribuţii în domeniu, care să ducă la îndeplinire hotărârea instanţei judecătoreşti.
Articolul 15.
(1) În vederea obţinerii rovinietei, persoanele care se încadrează în prevederile art. 28 din lege vor depune fie la primăriile din localitatea de domiciliu sau reşedinţă, fie la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, o cerere însoţită de următoarele documente în copie: documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, actul de identitate, certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului.
(2) Primăriile vor centraliza lunar solicitările primite în acest sens şi le vor trimite până în data de 10 a lunii următoare direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(3) Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor centraliza lunar solicitările în acest sens şi le vor trimite până în data de 20 a lunii următoare Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., împreună cu cererea de acordare a rovinietelor.
(4) Temeiul cererii prevăzute la alin. (3) îl constituie convenţiile tripartite care se încheie anual între direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A.
(5) Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. va elibera rovinietele solicitate către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, până în ultima zi lucrătoare a acelei luni.
Articolul 16.

Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele cu handicap grav sau accentuat trebuie să facă dovada cu actul de identitate şi documentul care atestă încadrarea în grad de handicap.
Articolul 17.
(1) Pentru a beneficia de prevederile art. 27 din lege, persoanele cu handicap grav sau accentuat ori persoana care are în îngrijire un copil cu handicap grav sau accentuat se adresează direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale a sectorului municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul persoana cu handicap grav sau accentuat, denumită în continuare direcţie, şi depun prin registratură următoarele documente:
a) cerere;
b) copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap;
c) copie de pe documentul de identitate;
d) declaraţie pe propria răspundere referitoare la faptul că respectă prevederile art. 27 din lege şi că nu a mai beneficiat de acestea;e) declaraţie pe propria răspundere referitoare la faptul că va comunica direcţiei orice actualizare a certificatului de încadrare sau orice modificare a domiciliului;
f) copie de pe hotărârea judecătorească de punere sub interdicţie sau de pe dispoziţia de tutelă/curatelă, unde este cazul.
(2) În urma analizării documentelor depuse, direcţia eliberează solicitantului o adeverinţă privind acordul plăţii dobânzii la creditul obţinut în temeiul prevederilor art. 27 din lege.
(3) După obţinerea adeverinţei, solicitantul se adresează unei unităţi bancare în vederea obţinerii creditului. În urma acceptului de creditare din partea unităţii bancare, direcţia va încheia un angajament de plată a dobânzii, pe baza contractului de credit şi a graficului de rambursare.
(4) În funcţie de destinaţia creditului obţinut în condiţiile legii, persoanele cu handicap grav sau accentuat ori persoana care are în îngrijire un copil cu handicap grav sau accentuat includ în dosar şi următoarele documente:

a) proiectul lucrării de adaptare a locuinţei conform nevoilor individuale de acces, însoţit de devizul de lucrări aferente adaptării; proiectul şi devizul trebuie să fie întocmite de organe abilitate;
b) declaraţie pe propria răspundere a organului abilitat prevăzut la lit. a) din care să reiasă faptul că proiectul lucrării respectă cerinţele de accesibilitate, în conformitate cu actele normative în vigoare; sau
c) copie de pe factura finală a autovehiculului sau copia legalizată a contractului de vânzare/cumpărare a acestuia.
(5) Graficul de rambursare a creditului se depune la direcţie ori de câte ori acesta suportă modificări; direcţia efectuează plăţile în baza ultimului grafic de rambursare depus.
(6) În situaţia în care beneficiarul creditului înregistrează restanţe la rambursarea acestuia, dobânda aferentă creditului se va suporta de către acesta.

CAPITOLUL III

Servicii şi prestaţii sociale

SECŢIUNEA 1

Servicii sociale

Articolul 18.
(1) Serviciile sociale prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 515/2003, şi de Hotărârea Guvernului nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului instituţiilor de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare, sunt acordate de către furnizorii de servicii sociale acreditaţi în condiţiile legii persoanelor cu handicap, pe perioada valabilităţii documentului care atestă încadrarea în grad de handicap.
(2) Serviciile sociale prevăzute la alin. (1) se acordă din oficiu în situaţii de criză.
Articolul 19.

(1) În sensul prevederilor art. 31 alin. (3) din lege, actele doveditoare sunt, după caz:
a) copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap;
b) copie de pe planul individual de servicii;
c) rezultatul anchetei sociale efectuate de serviciul specializat al primăriei localităţii de domiciliu sau reşedinţă;
d) pentru persoanele cu handicap care solicită admiterea într-un centru rezidenţial, dovadă eliberată de serviciul specializat al primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap, prin care se atestă că acesteia nu i s-au putut asigura protecţia şi îngrijirea la domiciliu sau în cadrul altor servicii din comunitate.
(2) În vederea soluţionării cererii, autoritatea administraţiei publice locale în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap poate solicita şi alte documente.

(3) În situaţia în care persoanei cu handicap nu i se pot asigura serviciile sociale solicitate la nivelul localităţii de domiciliu sau reşedinţă, serviciul public specializat al acesteia se va adresa autorităţilor administraţiei publice de la nivelul judeţelor.
Articolul 20.
Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap pot fi acordate:
a) la domiciliu: îngrijiri specializate la domiciliu, echipa mobilă, asistentul personal;
b) în comunitate: asistent personal profesionist;
c) în centre de zi şi centre rezidenţiale publice, private sau public-private.
Articolul 21.
În vederea contractării serviciilor sociale în condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (2) din lege, autorităţile administraţiei publice locale procedează după cum urmează:
a) stabilesc costul maxim pentru fiecare serviciu social care se intenţionează a se contracta, în baza unei analize privind cheltuielile aferente cu acel serviciu, pentru o persoană asistată, în decursul unui an;

b) elaborează caietul de sarcini care include standardele minime privind asigurarea calităţii pentru serviciul social respectiv, cu respectarea legislaţiei în vigoare;
c) contractează serviciul social, în condiţiile legii.
Articolul 22.
Îngrijirile specializate la domiciliu se acordă persoanelor cu handicap în baza evaluării nevoilor individuale. Îngrijirile specializate la domiciliu se pot acorda chiar şi în situaţia în care persoana cu handicap grav beneficiază de asistent personal.
Articolul 23.
Nevoile individuale ale persoanei cu handicap sunt evaluate în cadrul serviciului de evaluare complexă din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi vor fi precizate în planul individual de servicii.

SECŢIUNEA a 2-a

Asistentul personal

Articolul 24.

(1) În cazul în care într-o familie există două sau mai multe persoane cu handicap grav cu drept la asistent personal, fiecare dintre acestea beneficiază de asistent personal.
(2) Copilul cu handicap pentru care s-a dispus o măsură de protecţie specială la asistent maternal nu beneficiază de asistent personal.
Articolul 25.
(1) Pentru a fi încadrată ca asistent personal, persoana respectivă se va prezenta la primăria localităţii de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei cu handicap grav şi va depune un dosar conţinând următoarele documente:
Alineatul a fost modificat prin Hotărâre 89/2010 la 15/02/2010
a) cerere de angajare;
b) copie de pe actele de identitate şi de stare civilă;
c) copie de pe actele de studii;
d) cazier judiciar;e) adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie sau de altă unitate sanitară autorizată care să ateste starea de sănătate corespunzătoare;
f) acordul persoanei cu handicap sau, după caz, al reprezentantului legal al acesteia ori al familiei, exprimat în scris, pentru angajare;
g) declaraţie pe propria răspundere că va respecta obligaţiile prevăzute la art. 38 din lege;
h) acordul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, exprimat în scris, referitor la opţiunea părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copilului cu handicap grav, adulţilor cu handicap grav ori reprezentanţilor legali ai acestora, cu excepţia celor cu handicap vizual grav.
(2) Angajarea asistentului personal se face în maximum 30 de zile de la depunerea dosarului cu documentele prevăzute. În această perioadă, primăria localităţii de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei cu handicap grav face demersurile necesare în vederea efectuării anchetei sociale la domiciliul sau reşedinţa persoanei care doreşte să se angajeze ca asistent personal.

(3) Dacă ancheta socială se finalizează cu recomandarea în vederea angajării, asistentului personal i se întocmesc contractul de muncă şi actul adiţional la acesta referitor la respectarea prevederilor art. 38 lit. b) din lege.
Alineatul a fost modificat prin Hotărâre 89/2010 la 15/02/2010
Articolul 26.
(1) Indemnizaţia prevăzută la art. 37 alin. (3) din lege se asigură o singură dată pe an, indiferent dacă asistentul personal efectuează concediul de odihnă în tranşe.
Alineatul a fost modificat prin Hotărâre 89/2010 la 15/02/2010
(2) În cazul copilului cu handicap, indemnizaţia se acordă părintelui sau reprezentantului legal.
Articolul 27.
În aplicarea prevederilor art. 38 lit. a) din lege, autorităţile publice locale au obligaţia să asigure gratuit instruirea asistenţilor personali, tematica acesteia fiind stabilită prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.

Articolul 28.
Monitorizarea realizării instruirii asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav revine în sarcina direcţiilor generale de asistenţa socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi în coordonarea metodologică a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.
Articolul 29.
(1) Serviciul public de asistenţă socială de la nivelul primăriei sau, în cazul municipiului Bucureşti, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului prezintă semestrial consiliului local un raport care conţine cel puţin următoarele:
a) dinamica angajării asistenţilor personali;
b) informaţii privind modul în care se asigură înlocuirea asistentului personal pe perioada concediului de odihnă, în strânsă legătură cu lipsa sau posibilitatea de dezvoltare a centrelor de tip respiro;
c) informaţii privind numărul de asistenţi personali instruiţi;

d) numărul de controale efectuate şi problemele sesizate.
(2) În termen de 30 de zile, raportul prezentat consiliului local va fi transmis spre informare direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene şi secretariatului comisiei judeţene pentru incluziune socială, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Articolul 30.
(1) Dreptul de opţiune exprimat în temeiul prevederilor art. 42 alin. (4) din lege operează numai în condiţiile în care documentul care atestă încadrarea în grad de handicap cuprinde menţiunea: “cu asistent personal”.
(2) Indemnizaţia prevăzută la art. 43 alin. (3) din lege se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare celei în care persoana cu handicap nu mai îndeplineşte condiţiile care au dus la stabilirea dreptului.

SECŢIUNEA a 3-a

Centre pentru persoane cu handicap

Articolul 31.
(1) Potrivit prevederilor art. 51 alin. (5) şi (6) din lege, în vederea obţinerii avizului Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, solicitantul va depune următoarele documente:
a) cererea de solicitare a avizului;
b) proiectul de hotărâre a consiliului judeţean, respectiv local al sectorului municipiului Bucureşti sau hotărârea organului de conducere a asociaţiei sau fundaţiei, după caz;
c) nota de fundamentare;
d) proiectul de organigramă.
(2) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap va comunica avizul în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului complet.
Articolul 32.

Evaluarea activităţilor cu caracter inovator se face de serviciul public descentralizat competent teritorial al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, pe baza unei grile de evaluare elaborate şi aprobate prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, emis în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Articolul 33.
(1) În sensul prevederilor art. 54 alin. (4) din lege, decontarea cheltuielilor se face în baza unui cost mediu lunar al cheltuielilor stabilit de consiliile judeţene, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. La stabilirea costului mediu lunar al cheltuielilor se iau în calcul cheltuielile de personal şi cheltuielile cu bunuri şi servicii.
(2) Obligaţia de decontare a cheltuielilor prevăzute la alin. (1) revine consiliului judeţean sau consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti în a cărui/căror rază teritorială îşi are domiciliul persoana cu handicap, prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(3) Decontarea cheltuielilor se face lunar pentru luna anterioară. Se decontează costul mediu lunar al cheltuielilor, din care se scade contribuţia lunară de întreţinere datorată de persoana cu handicap.
Articolul 34.
(1) De la data publicării prezentelor norme metodologice, admiterea persoanelor cu handicap în centrele rezidenţiale publice din alt judeţ decât cel de domiciliu se face numai la solicitarea conducătorului direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care persoana cu handicap îşi are domiciliul.
(2) Solicitarea cuprinde acordul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de a achita costul mediu lunar de cheltuieli stabilit pentru respectivul centru rezidenţial în care urmează să fie admisă persoana cu handicap.

(3) Costul mediu lunar de cheltuieli pentru persoana cu handicap se datorează de la data admiterii efective în centru.
(4) Costul mediu lunar al cheltuielilor pentru persoanele cu handicap asistate şi care au domiciliul în alte judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti decât cel pe raza căruia se află centrul rezidenţial va fi suportat, pe bază de convenţii, din bugetul consiliului judeţean/local în care persoana cu handicap asistată are domiciliul.

SECŢIUNEA a 4-a

Prestaţii sociale

Articolul 35.
(1) Dreptul la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se acordă persoanelor cu handicap pe perioada valabilităţii documentului care atestă încadrarea în grad de handicap.
(2) Dreptul la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se acordă din oficiu în toate cazurile în care persoana deţinătoare de certificat de încadrare în grad de handicap se află în plată în evidenţa direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(3) Pentru persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiare de prestaţii sociale la data intrării în vigoare a legii, acordarea prestaţiilor sociale se face din oficiu.
Articolul 36.
(1) Cererea pentru acordarea de prestaţii sociale se înregistrează fie la primăria localităţii de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei cu handicap, fie la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Primăria va transmite direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului cererea şi actele doveditoare în termen de 5 zile calendaristice de la data depunerii acestora.
(3) Actele doveditoare sunt următoarele:
a) copie de pe actul de identitate;

b) copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap; în cazul în care există diferenţe de nume între actul de identitate şi certificat, se solicită actul care să ateste schimbarea numelui;
c) declaraţie pe propria răspundere privind tipul de venit.
(4) Prestaţia socială are caracter lunar, se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare celei în care persoana cu handicap nu mai îndeplineşte condiţiile care au dus la stabilirea dreptului.
(5) 1Stabilirea, suspendarea sau încetarea dreptului la asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale se face conform legii, în baza dispoziţiei directorului executiv al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale a sectorului municipiului Bucureşti.
(6) Prestaţiile sociale rămase neîncasate de către persoana cu handicap decedată, reprezentând indemnizaţia şi/sau bugetul personal complementar pe luna în care a avut loc decesul, şi, după caz, prestaţiile sociale cuvenite şi neachitate până la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(7) Sumele prevăzute la alin. (6) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

SECŢIUNEA a 5-a

Accesibilitate

Articolul 37.
În sensul prevederilor art. 61 lit. a) din lege, prin conceptul Acces pentru toţi se înţelege proiectarea şi executarea produselor, programelor şi serviciilor astfel încât să poată fi utilizate de orice persoană fără a necesita lucrări de adaptare.
Articolul 38.
În sensul prevederilor art. 62 alin. (3) din lege, se suportă din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale numai costurile lucrărilor necesare pentru realizarea adaptărilor prevăzute pentru bunurile proprietate publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.
Articolul 39.
În sensul prevederilor art. 64 alin. (6) lit. a) din lege, este necesară adaptarea cel puţin a unui vagon pentru fiecare garnitură de tren pentru a permite accesul persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant.
Articolul 40.
(1) Cardul-legitimaţie pentru locuri gratuite de parcare, prevăzut la art. 65 alin. (3) din lege, are următoarele caracteristici:
a) dimensiuni: 106 mm/148 mm;
b) culoare: albastru-deschis, excepţie făcând doar simbolul alb al utilizatorului de fotoliu rulant, care va avea un fundal de culoare albastru-închis;
c) este plastifiat, excepţie făcând doar spaţiul rezervat semnăturii titularului, în partea stângă verso;
d) este împărţit pe verticală în două părţi, atât pe faţă, cât şi pe verso.
(2) Partea din stânga faţă conţine:
a) simbolul utilizatorului de fotoliu rulant, având culoarea alb pe un fundal de culoare albastru-închis;
b) data la care expiră cardul-legitimaţie de parcare;
c) seria şi numărul cardului-legitimaţie de parcare;
d) denumirea şi ştampila autorităţii emitente.
(3) Partea din dreapta faţă conţine:
a) cuvintele “Card-legitimaţie de parcare pentru persoanele cu handicap” scrise cu majuscule în limba română; după un spaţiu adecvat, cuvintele “Card-legitimaţie de parcare” vor fi scrise cu caractere mici în celelalte limbi ale Uniunii Europene;
b) cuvintele “Model al Comunităţii Europene” în limba română;c) ca fundal, codul distinctiv al României: RO, încercuit de inelul celor 12 stele simbolizând Uniunea Europeană.
(4) Partea din stânga verso conţine:
a) numele titularului;
b) prenumele titularului;
c) semnătura titularului sau alt însemn autorizat;
d) fotografia titularului.
(5) Partea din dreapta verso conţine:
a) afirmaţia “Acest card-legitimaţie îndreptăţeşte titularul la locurile de parcare special amenajate în România”;
b) afirmaţia “Atunci când va fi utilizat, cardul-legitimaţie va fi afişat în partea din faţă a vehiculului, astfel încât faţa cardului-legitimaţie să fie clar vizibilă pentru verificare”.(6) Cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (3), toate înscrierile vor fi făcute în limba română.
(7) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap va emite ordin pentru implementarea unui format unic al modelului descris mai sus.
Articolul 41.
(1) Eliberarea cardurilor-legitimaţie pentru locuri gratuite de parcare se face de către autorităţile administraţiei publice locale în termen de 30 de zile de la cererea persoanei cu handicap.
(2) În vederea asigurării formalităţilor necesare, cererea persoanei cu handicap se poate înregistra după o perioadă de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
(3) Cardul-legitimaţie de parcare pentru persoanele cu handicap este valabil pe perioada de valabilitate a documentului care atestă încadrarea în gradul de handicap.

CAPITOLUL IV

Orientare, formare profesională, ocupare şi angajare în muncă

Articolul 42.
Salariul de bază minim brut pe ţară prevăzut la art. 78 alin. (3) lit. a) din lege este salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna pentru care se plăteşte suma datorată bugetului de stat în cazul neangajării persoanelor cu handicap.
Articolul 43.
(1) În aplicarea prevederilor art. 78 alin. (3) lit. b) din lege, achiziţionarea produselor sau serviciilor de la unităţile protejate autorizate se realizează în baza unui acord de parteneriat, modelul acestuia fiind prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
(2) Dovada achiziţionării produselor sau serviciilor de la unităţile protejate autorizate este reprezentată de contractul comercial, factura şi dovada plăţii.

(3) În baza acordului de parteneriat şi a contractului comercial se achiziţionează produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanei cu handicap angajate.
(4) În sensul prezentei legi, propria activitate a persoanei cu handicap angajate în cadrul unităţii protejate autorizate reprezintă ansamblul activităţilor realizate integral sau parţial de persoana cu handicap, în scopul obţinerii produsului comercializabil sau în scopul prestării serviciului.
(5) 1Activitatea persoanei cu handicap angajate se poate atesta prin contractul individual de muncă al persoanei cu handicap angajate, fişa de post a acesteia sau prin orice alt document emis de conducătorul unităţii protejate autorizate.
Articolul 44.
Sunt considerate unităţi protejate, în sensul legii:
a) operatorii economici cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate şi organizare, care au cel puţin 30% din numărul total de angajaţi persoane cu handicap încadrate cu contract individual de muncă;

b) secţii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituţiilor publice sau din cadrul organizaţiilor neguvernamentale, care au gestiune proprie şi cel puţin 30% din numărul total de angajaţi persoane cu handicap încadrate şi salarizate;
c) persoana fizică cu handicap autorizată potrivit legii să desfăşoare activităţi economice independente, inclusiv asociaţia familială care are în componenţă o persoană cu handicap. Sunt incluse aici şi persoanele fizice cu handicap autorizate în baza unor legi speciale, care îşi desfăşoară activitatea atât individual, cât şi în una dintre formele de organizare ale profesiei.
Articolul 45.
(1) Unitatea protejată are obligaţia ca până la data de 31 ianuarie a anului în curs pentru anul anterior să prezinte Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap raportul de activitate care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a) numărul persoanelor cu handicap angajate raportat la numărul total de angajaţi, pentru fiecare lună calendaristică;

b) domeniile în care lucrează persoanele cu handicap angajate;
c) modalitatea de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la funcţionarea unităţilor protejate;
d) numărul de contracte încheiate în sensul prevederilor art. 78 alin. (3) lit. b) din lege.
(2) În caz de neprezentare a raportului, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap va dispune suspendarea autorizaţiei.
(3) Unitatea protejată căreia i s-a suspendat autorizaţia va putea solicita, în termen de 30 de zile de la data comunicării, anularea măsurii luate, prezentând în acest sens raportul de activitate.
(4) În cazul în care unitatea protejată nu prezintă acest raport în termenul precizat mai sus, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap dispune retragerea autorizaţiei de funcţionare.

(5) Pentru anul 2006, raportul de activitate se va depune în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

CAPITOLUL V

Încadrarea în grad de handicap

Articolul 46.
(1) Evaluarea persoanelor adulte cu handicap este un proces complex şi continuu prin care sunt estimate şi recunoscute particularităţile de dezvoltare, integrare şi incluziune socială a acestora. Procesul presupune colectarea de informaţii cât mai complete şi interpretarea acestora în scopul orientării asupra deciziei şi intervenţiei.
(2) Evaluarea este subordonată principiului interesului persoanei cu handicap, potrivit căruia orice decizie sau măsură este luată numai în interesul acestei persoane, fiind inacceptabile abordările întemeiate pe milă şi pe percepţia persoanelor cu handicap ca fiind neajutorate.
Articolul 47.
Evaluarea prezintă următoarele caracteristici:

a) este axată pe potenţialul de dezvoltare, integrare şi incluziune socială al adultului, evidenţiază ce ştie şi ce poate face adultul cu handicap, ce abilităţi şi deprinderi are sau poate dezvolta;
b) este bazată pe modelul social al abordării dizabilităţii, presupunând o abordare integratoare a elementelor relevante: sănătate, grad de adaptare psihosocială, nivel de educaţie, grad de dezvoltare a abilităţilor profesionale;
c) este unitară, în sensul că operează cu aceleaşi obiective, criterii, metodologii;
d) este efectuată în echipă, toţi membrii echipei sunt implicaţi activ, fiecare lucrând complementar cu celălalt;
e) respectă drepturile şi demnitatea persoanei cu handicap, precum şi principiul “Nimic pentru noi, fără noi!” care constituie baza oricărei decizii luate în ceea ce priveşte persoana cu handicap.
Articolul 48.
Domeniile obligatorii în care se desfăşoară evaluarea sunt:

a) evaluarea socială, asigurată de asistenţi sociali;
b) evaluarea medicală, asigurată de medici de specialitate;
c) evaluarea psihologică, asigurată de psihologi;
d) evaluarea vocaţională sau a abilităţilor profesionale, asigurată de psihopedagogi, instructori de educaţie ori pedagogi de recuperare;
e) evaluarea nivelului de educaţie, asigurată de psihopedagogi, instructori de educaţie sau pedagogi de recuperare;
f) evaluarea abilităţilor şi a nivelului de integrare socială, asigurată de psihologi, psihopedagogi, pedagogi de recuperare sau asistenţi sociali.
Articolul 49.
Serviciul de evaluare complexă va fi format din persoane care vor avea cel puţin următoarele specializări: asistent social cu studii superioare, medic de specialitate, psiholog, psihopedagog, kinetoterapeut, instructor de educaţie, pedagog de recuperare.

Articolul 50.
Serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap are următoarele atribuţii principale:
a) efectuează evaluarea/reevaluarea complexă a adultului cu handicap, la sediul propriu sau la domiciliul persoanei;
b) întocmeşte raportul de evaluare complexă pentru fiecare persoană cu handicap evaluată;
c) recomandă sau nu încadrarea, respectiv menţinerea în grad de handicap a unei persoane, precum şi programul individual de reabilitare şi integrare socială a acesteia;
d) avizează planul individual de servicii al persoanei cu handicap întocmit la nevoie de managerul de caz. Managerul de caz va înainta planul individual de servicii al persoanei cu handicap atât persoanei în cauză, cât şi reprezentantului serviciului public specializat din localitatea de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei cu handicap;
e) evaluează îndeplinirea condiţiilor necesare pentru atestare ca asistent personal profesionist, întocmeşte raportul de evaluare complexă şi face recomandări comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
f) recomandă măsurile de protecţie a adultului cu handicap, în condiţiile legii;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Articolul 51.
Revizuirea programului individual de reabilitare şi integrare socială se efectuează ori de câte ori este nevoie.
Articolul 52.
În cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, funcţionează un secretariat care asigură lucrările de secretariat ale comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap şi care realizează legătura între comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap şi serviciul de evaluare complexă.

CAPITOLUL VI

Finanţarea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap

Articolul 53.
(1) În sensul prevederilor art. 94 alin. (3) din lege, costul mediu lunar de întreţinere, stabilit anual prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, cuprinde cheltuielile de personal şi cheltuielile cu bunuri şi servicii şi reprezintă valoarea de referinţă la nivel naţional pentru asistarea unei persoane adulte cu handicap în sistem rezidenţial.
(2) Fiecare consiliu judeţean sau local al sectoarelor municipiului Bucureşti va stabili, prin hotărâre, costul mediu lunar de întreţinere în centrele rezidenţiale publice de pe raza unităţii administrativ-teritoriale respective.

(3) Metodologia de stabilire a contribuţiei de întreţinere datorate de adulţii cu handicap asistaţi în centre sau de susţinătorii acestora se stabileşte prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.

Articolul 54. 1
(1) În sensul prezentelor norme metodologice, activitatea specifică de interes general reprezintă activitatea de importanţă socială sau utilă unei colectivităţi/unui grup, desfăşurată în conformitate cu misiunea, scopul şi obiectivele stabilite prin statutul organizaţiei sau în interesul membrilor pe care aceasta îi reprezintă.
(2) Caracteristicile activităţii specifice de interes general sunt următoarele:
a) este definitorie pentru organizaţia care solicită suma, conform statutului său;
b) concură la îndeplinirea obiectivelor proprii;

c) se adresează unui anumit tip de beneficiari reprezentativi pentru grupul-ţintă specificat în statutul organizaţiei care solicită suma;
d) satisface nevoile şi interesele acestor beneficiari, este utilă celor cărora îi este destinată;
e) diminuează riscul de excludere socială a acestora şi creşte gradul de incluziune socială;
f) implică beneficiarii direcţi şi membrii comunităţii în organizare şi derulare, facilitând coeziunea şi solidaritatea socială;
g) nu urmăreşte obţinerea unui profit.
Articolul 54. 2
(1) Activităţile specifice de interes general pot fi:
a) activităţi cu caracter permanent;
b) activităţi de tip eveniment.

(2) Activităţile specifice de interes general cu caracter permanent sunt servicii indispensabile vieţii de zi cu zi a persoanelor cu handicap, specifice fiecărui tip de handicap în parte şi se clasifică după cum urmează:
a) tipărituri Braille, înregistrări de carte audio, masterizare de carte audio, publicaţii în format Braille, în format audio, în format vizual cu caractere mărite şi în format vizual obişnuit, tehnici de audio descripţie a documentarelor filmate şi a filmelor artistice româneşti, servicii şi programe sportive, servicii de cercetare şi identificare a handicapului vizual în rândul populaţiei, specifice tipului de handicap vizual;
b) servicii de comunicare în limbaj mimico-gestual, publicaţii în scriere obişnuită, specifice tipului de handicap auditiv;
c) servicii de identificare şi cercetare a tuturor situaţiilor de handicap şi a condiţiilor de sănătate handicapante, servicii de informare, consiliere şi promovare a persoanelor cu handicap, specifice Consiliului Naţional al Dizabilităţii din România, organizaţie de tip federaţie.

(3) Activităţile specifice de interes general de tip eveniment sunt activităţi cu desfăşurare limitată în timp, valabile pentru toate tipurile de handicap: seminare, expoziţii, cursuri, workshopuri, concursuri, conferinţe, spectacole.
Articolul 54. 3
(1) Cheltuielile pentru activităţile specifice de interes general prevăzute la art. 54 alin. (2) lit. b) sunt aprobate prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, pentru fiecare organizaţie, la solicitarea motivată a acesteia, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei de către aceasta, în baza evaluării de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a proiectului activităţilor specifice depus de organizaţii la registratura acestuia, iar sumele aferente acestora se plătesc astfel:
a) lunar pentru luna precedentă, dar nu mai târziu de data de 27 a lunii, pe baza documentelor justificative de cheltuieli, pentru activităţi specifice de interes general cu caracter permanent;

b) după încheierea lor, pe baza documentelor justificative de cheltuieli, pentru activităţile specifice de interes general tip eveniment.
(2) În vederea obţinerii sumelor, organizaţiile depun la registratura Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în fiecare an, după aprobarea bugetului acestuia, un dosar care cuprinde următoarele documente:
a) adresa de înaintare a documentaţiei pentru obţinerea sumelor;
b) statutul organizaţiei, însoţit de actele adiţionale;
c) raportul de activitate pe anul anterior, aprobat de adunarea generală a membrilor organizaţiei;
d) statul de funcţii;
e) contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli;
f) bilanţul contabil şi dovada depunerii acestuia la administraţia financiară;
g) proiectul programelor organizaţiei, denumit în continuare proiectul, care cuprinde o descriere detaliată a activităţilor specifice de interes general ale acesteia, propuse pentru a fi suportate din sume, aprobat de adunarea generală a membrilor organizaţiei;
h) centralizatorul cu privire la repartizarea cheltuielilor aprobate prin buget pe cheltuieli administrative şi cheltuieli cu activităţile specifice de interes general.
(3) Descrierea activităţilor specifice de interes general cuprinde obligatoriu, pentru fiecare activitate, următoarele:
a) denumirea activităţii;
b) obiectivele urmărite;
c) o scurtă motivaţie a organizării/derulării activităţii respective;
d) rezultatele aşteptate;
e) costurile implicate de activitatea respectivă, atât cele suportate de organizaţie, cât şi cele solicitate din sume, defalcate pe tipuri de cheltuieli;
f) perioada de desfăşurare a activităţii;
g) statul de funcţii pentru fiecare dintre activităţile specifice de interes general.

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) documentele menţionate la lit. c) şi f), care trebuie depuse până la data de 15 mai a anului pentru care s-au solicitat sumele.
(5) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi d) se depun în copii conforme cu originalele, certificate prin semnătură de către reprezentantul legal al organizaţiei.
Articolul 54. 4
(1) În vederea planificării bugetare, organizaţiile depun la registratura Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale proiectul activităţilor specifice şi estimarea cheltuielilor de administrare pentru anul următor, aprobate de adunarea generală a membrilor organizaţiei, până la data de 31 iulie a fiecărui an.
(2) Pot fi finanţate din sume cheltuieli pentru activităţile specifice de interes general, astfel:
a) pentru activităţi educative, culturale, sportive, concursuri şi seminare: transport şi cazare numai pentru persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora, în conformitate cu limitele stabilite pentru personalul bugetar; taxe de participare, pentru persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora; taxe de intrare la muzee şi săli de spectacol, pentru persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora, în străinătate; plata arbitrului, instructorului, contravaloarea închirierii sălii, amenajării şi sonorizării; mediatizarea activităţii prin afişe, pliante şi anunţuri; materiale consumabile necesare desfăşurării activităţii; combustibilul pentru transportul persoanelor şi/sau al materialelor necesare desfăşurării activităţii cu autoturismul aflat în dotarea organizaţiei sau autoturisme proprietate personală pentru transportul de persoane, conduse de însoţitori, cu condiţia ca însoţitorii să fie angajaţi permanenţi ai organizaţiei, conform limitelor de consum stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
b) pentru activităţi tip seminar/workshop: transport şi cazare;
c) pentru activităţi de informare şi creştere a gradului de accesibilizare la mediul informaţional şi comunicaţional – publicaţii, interpreţi de limbaj mimico-gestual şi surdocecitate: materiale consumabile necesare realizării obiectivelor activităţii – hârtie, carton, cleiuri, hârtie specială Braille, sisteme de legătorie, casete video, casete audio, CD-uri, DVD-uri, cerneluri; servicii şi materiale de întreţinere pentru aparatura de tipografie şi multiplicare; taxe poştale în vederea transmiterii publicaţiilor către membrii organizaţiei; servicii prestate de către persoane fizice sau juridice autorizate, în scopul realizării obiectivelor acestor activităţi; salarii pentru persoanele care participă la realizarea obiectivelor acestor activităţi, precum şi pentru interpreţii de limbaj mimico-gestual, cu condiţia ca aceştia să fie autorizaţi sau calificaţi.
(3) Cheltuielile ce pot fi susţinute din sume trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
a) să fie indispensabile desfăşurării activităţilor respective;
b) să aibă o valoare în conformitate cu preţul de pe piaţă al bunului/serviciului respectiv;
c) să respecte prevederile legale în vigoare cu privire la limitele de cheltuieli utilizate în sistemul bugetar.
Articolul 55.
În sensul prevederilor art. 99 din lege, sunt organizaţii neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap cele care au în statut ca obiect de activitate protecţia şi asistenţa persoanelor cu handicap sau demonstrează aceasta prin experienţa anterioară.
CAPITOLUL VIIDispoziţii finale
Articolul 56.
În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 15 alin. (1), art. 18-20, art. 21 alin. (3) şi (4), art. 22, art. 23 alin. (1) şi (2), art. 24, 30, 31, art. 34 alin. (3), art. 51 alin. (4), art. 55 alin. (1), art. 62-68, art. 69 alin. (1), art. 70, 78 şi 82 din lege, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap constată contravenţiile şi aplică sancţiunile legale din oficiu sau sesizată de orice altă persoană.
Articolul 57.

Abrogat

ANEXĂ la normele metodologice

ACORD DE PARTENERIAT

Încheiat între:
1. Unitatea Protejată Autorizată …………………………, cu sediul în …………………., str. ….. nr. …., bl. …., sc ….., ap. ……, sectorul/judeţul ………………….., reprezentată de ……………………………, în calitate de ……………………….;
şi
2. Autoritatea/instituţia publică/persoana juridică, publică sau privată …………, cu sediul în ………, str. ….. nr. …., reprezentată de ………, în calitate de ………… .
La baza încheierii prezentului acord de parteneriat, denumit în continuare acord, se au în vedere:
1. Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare;

3. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap nr. 60/2007 privind aprobarea Procedurii de autorizare a unităţilor protejate.
Obiectivul acordului
Prezentul acord are ca obiectiv asigurarea implicării persoanei cu handicap în realizarea produselor sau serviciilor oferite de unitatea protejată autorizată entităţii care optează pentru prevederile art. 78 alin. (3), lit. b) din Legea nr. 448/2006 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Durata acordului
Prezentul acord se încheie pe o durată de un an de la data semnării. Prezentul acord se prelungeşte de drept cu aceeaşi perioadă dacă niciuna dintre părţi nu notifică încetarea cu cel puţin 30 de zile înainte de data expirării termenului pentru care a fost încheiat.
Responsabilităţile unităţii protejate autorizate
Unitatea protejată autorizată are următoarele responsabilităţi:

1. să implice persoana cu handicap, parţial sau integral, în activitatea de producţie sau furnizare de servicii din domeniul său de competenţă;
2. să pună la dispoziţia partenerului, la solicitarea acestuia, fişa de post a persoanei cu handicap, întocmită conform legislaţiei în vigoare, corespunzătoare pregătirii profesionale a persoanei cu handicap.
Responsabilităţile autorităţii/instituţiei publice/persoanei juridice, publice sau private:
1. să solicite fişa de post a persoanei/persoanelor cu handicap angajate;
2. să promoveze activitatea depusă de persoanele cu handicap angajate.
Dispoziţii finale
1. Părţile prezentului acord vor depune toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în legătură cu îndeplinirea responsabilităţilor.

2. Dacă părţile nu reuşesc să rezolve în mod amiabil divergenţele, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către instanţele judecătoreşti competente.
3. Prezentul acord poate fi completat şi/sau modificat prin încheierea de acte adiţionale asumate de ambii parteneri.
4. Orice comunicare între părţi referitoare la îndeplinirea prezentului acord trebuie să fie transmisă în scris. Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât şi în momentul primirii.
5. Comunicările între părţi se pot face şi prin telefon, telegramă, telex, fax sau poştă electronică, cu condiţia confirmării în scris a comunicării.
Prezentul acord a fost încheiat astăzi, ………, în 2 (două) exemplare originale, câte un exemplar pentru fiecare partener.



Leave a reply